Un studiu informal asupra corectitudinii si moralitatii proverbelor romanesti

 

 

Am inceput sa inregistrez proverbe imediat dupa ce am inceput sa vorbesc. As vrea sa zic ca am invatat proverbe insa sunt constient ca doar am inregistrat mecanic niste texte, deprinzadu-le mai mult melodicitatea decat intelesul. Le-am repetat de sute de ori nu pentru ca erau vorbe de talc potrivite situatiei ci pentru ca le-am auzit deseori enuntate in situatii similare. Sensurile zecilor de proverbe cu care sunt mai familiar decat cu cartierul in care le-am auzit prima oara, mi-au fost pana de curand, complet straine.

Acum ceva vreme, conducand pe unul dintre plictisitoarele drumuri romanesti de 8 ore, m-am jucat cu sotia mea un fel de fazan pe proverbe. Provenind din aceeasi scoala comunista a anilor 80, am realizat ca amandoi cunoastem toate proverbele si exact pe aceleasi. Desigur, stiam ca scolile si casele noastre aratau la fel, pana si camarile noastre aratau la fel. Am enumerat impreuna cu ea, aproape toate componentele camarilor noastre de atunci si erau aceleasi: borcanele cu zacusca si dulceata, tava de prajituri, vasul de yena gol, dopurile de pluta din sertarul cu tacamuri, chiar si punga cu pungi: pungi de 1 leu soioase indesate intr-o punga mai mare de rafie. Traisem la fel si, implicit ne raportam la aceleasi proverbe.

Proverbele reprezinta invatatura veche din zona noastra si sunt tratate cu o usoara zeflemea, ca si obiectele de moda veche. Altele sunt redescoperite, ca in moda vintage. Insa ele sunt sadite la baza educatie noastre. Faptul ca le stim inseamna ca ele inca se propaga, inca se transmit, inca ne influenteaza. Nici dictatura nu s-a putut lupta cu ele. Cele interzise devin soptite si asftel mai interesante, mai savuroase si mai circulate. Ele ni s-au infiltrat in ADN si am fost curios sa vad daca, in epoca masinilor fara sofer, ele mai sunt de actualitate sau nu. Am inclus in analiza doar cateva dintre sutele de proverbe pentru a le organiza. Mi-au rezultat 3 categorii:

 

CORECTE

Cine sapa groapa altcuiva, sigur va cadea in ea! Asta e inca buna, copiii trebuie educati sa nu intinda capcane altora. Singura deficienta mi se pare relaxarea care poate fi generata de senzatia de imunitate care este falsa: din moment ce tot mai exista oameni care cad in gropi pe care nu le-au sapat ei insisi inseamna ca nu se aplica intotdeauna. Daca constientizezi ca proverbul nu se concretizeaza mereu atunci trebuie sa intelegi ca, de fapt, probabilitatea este ceva mai mare decat ti-ai imaginat.

Nu aduce anul ce aduce ceasul! Corect! Majoritatea intamplarilor extraordinare sunt aleatorii iar efectul lor poate anula premisele unei perioade lungi de timp.

Fa ce zice popa, nu ce face popa! Cruda realitate inca. Paradoxul este dogmatismul national al unui popor care afla cum functioneaza lucrurile inca din copilarie, prin acest proverb

Calul de dar nu se cauta la dinti! Frumos si adevarat zic eu insa aplicabilitatea lui in secolul nostru ma contrazice: Eticheta actuala interzice, de exemplu, sa dai mai departe un cadou. Sau ca e urat sa oferi bani. Sau ca trebuie sa pastrezi bonul si multe altele pe care cultura noastra le-a impus si a trimis astfel un proverb foarte corect filozofic catre demodare.

Vrabia malai viseaza! Normal. Fiecare aspira la cel mai bun lucru pe care il cunoaste.

Scoate bani din piatra seaca! Adica daca esti capabil si creativ, poti face bani din orice.

Prostul daca nu e fudul, parca nu e prost destul. Nu trebuie decat sa dai pe Kapatos si-ti vei confirma proverbul la fiecare 5 minute.

 

DEPASITE sau GRESITE

Pentru a fi valide aceste proverbe ar trebui sa contina inaintea lor expresia: ”Se poate intampla ca uneori, ... ”

Cine se scoala de dimineata, departe ajunge! Poate ca a facut fata aparitiei trenului insa de cand avioanele zboata intr-o ora peste un meridian si-ti dau ceasul inapoi, enuntul nu mai este valabil. Conceptul „departe” a devenit mult mai relativ decat era acum doua generatii. Iar un IT-st care prefera sa lucreze noaptea poate ajunge foarte departe.  

Inteleptul isi face iarna car si vara sanie! Depasit! Iar in mediul de business, un proiect cu un deadline atat de lung este de neconceput.

Nu este pentru cine se pregateste ci pentru cine se nimereste! Adica nu trebuie sa te pregatesti pentru nimic, ci doar sa-ti pierzi vremea asteptand sa-ti cada norocul in cap!

Frate-frate dar branza e pe bani! Fals! Afacerile intre prieteni sau in familie sunt deseori in avantajul unuia sau altuia insa asta nu le impiedica sa creasca si sa se dezvolte. Exista bineinteles o compensatie care functioneaza si sustine prietenia, nu este ca unul numai da si celalat numai primeste, ca in filmele americane.

Capul ce se pleaca, sabia nu-l taie! In primul rand, statistica istorica il contrazice obiectiv. Folosit insa cu spontaneitate in cazurile exceptionale cand prin umilinta reusesti sa eludezi sistemul, proverbul continua sa se propage in societatea noastra. Si poate ca subliminal, intelesul sau se scurge in creierele noastre apasand cu putere pe demnitatea noastra individuala si nationala.

La pomul laudat sa nu te duci cu sacul! Ba da, acum da, pentru ca exista ratinguri detaliate pentru aproape orice. Varianta corecta acum este: Sa te duci cu sacul, numai la pomul laudat cu minim 4 stele din 5.

Cainele care latra nu musca! Riscanta educatie, mai ales cand este adresata unei persoane la care se presupune ca tii.

Pisica blanda zgarie rau! Element care a contrubuit si el, poate cu un procent nesemnificativ, la antipatizarea pet-ului ideal de catre o jumatate din populatia tarii. Dovada pisicii ca este pet-ul ideal este exact jumatatea cealalta a populatiei. Facand cu mandrie parte din acest grup, pot sa indic cu precizie un procent de infim de aplicabilitate a acestui proverb

Te ineci ca tiganul la mal! Prin supra utilizare, ea pare ca are sens! Este maratonistul prabusit pe ultimul kilometru. Insa care este legatura cu tiganul? Ma consider un fin cunoscator al trasaturilor comportamentale ale minoritatii discriminate si sustin exact opusul.

 

 

SPECIALE

Unde dai si unde crapa! Seculara descoperire a geniului romanesc anonim, frematand in constiinta noastra nationala, aceasta teorie a cunoscut glorificarea internationala in secolul 20, odata cu publicarea conceptului Butterfly effect. Seducatoarea teorie a fost dezbatuta de maestrii filozofi si oameni de stiinta deopotriva, contestata si sustinuta in conferinte ample la hoteluri all inclusive. Toate volumele pe care le-am citit pe aceasta tema se pot reduce la 5 cuvinte romanesti.

Buturuga mica rastoarna carul mare! Ca un corolar al celui de mai sus, avem prezentata aici teoria lui Nicholas Taleb, mai specifica, a fenomenului Lebada Neagra pentru care din nou tirajele curg si alte conferinte sau brosurele dezbat aceasta viziune. Orice esec spectaculos este, de fapt cauzat de o problema initial mica, care ulterior s-a amplicat si nu a mai putut fi stapanita.

Aschia nu sare departe de trunchi! Este o anticipare a descoperirii ADN-ului, pozitionata intr-o formula filozofica, in lipsa posibilitatilor tehnice.

 

Intelepciunea populara a evoluat oarecum similar in toate culturile. Majoritatea proverbelor noastre au echivalent in majoritatea limbilor de pe pamant. Probabil nici alte popoare nu constientizeaza eventuala lor intelepciune din pricina varstei naive la care le asimileaza. Insa la noi, proverbele par sa fi sapat santuri adanci in caracterul personajului colectiv.